Poveste de dragoste din Vama Veche, poveste reală

Vama Veche e iubita ce n-ai avut-o vreodată.
Vama Veche e iubita la care ai visat toată viața.
Te gândești tot timpul că de fapt găsești altele mai bune, mai accesibile, mai bine educate, mai cuminți și mai devreme acasă.
Te faci ca uiți de ea, surprinzându-te flirtând cu un apus pe altă plajă, în cealaltă parte a lumii.
Te și bucuri, Vama Veche nu are apus, uite ce roșie e marea cealaltă.
O voi uita.
Nu o sa mai trec pe la ea, nu o să o mai sun și nu o să-i mai las vreun mesaj.
E prea devreme pentru a-i vedea răsăritul. Mie îmi plac apusurile.
Dar mă cheamă.
Mă strigă pe nume. Tudor, Tudor din Vama Veche.
Pe nesimțite i-am împrumutat numele chemării ei. Da, sunt Tudor din Vama Veche.
Ne îndrăgostim. Ne iubim.
Ne certăm noaptea. E prea multă gălăgie.
Ne împacăm dimineața treziți de valuri. Ne scăldăm picioarele în Marea răcoroasă.
Începem o noua zi.
Ca în orice relație, obosim la sfârșit și vrem să se termine. Ne odihnim, ne înfrigurăm și ni se face dor.
Și o luăm de la capăt. Cu dor, cu săruturi, cu noi începuturi. O nouă vară fierbinte, cu îmbrățișări la umbră, cu beri reci, cu prietenii noi și vechi, cu magia brizei și cu albastrul hipnotizant al mării.

După mulți ani te părăsește.
A găsit pe altul. Altul care nu e așa tânăr și frumos ca tine, dar pe care îl știe de mică. Au copilărit împreună.
Vama Veche, ca orice femeie, preferă siguranța și stabilitatea nebuniei și aventurii.
Orice aventură e o aventură. Șase luni rămâne singură cât tu umbli prin lumea întreagă.
Suferi, nu o înțelegi, o ameninți că zece ani nu mai treci să o vezi.
Ai amar în suflet și te gândești la celelalte fete necăsătorite, cu nume de familie Vadu, Corbi sau chiar la fițoasa satului, Mamaia.
Rânjești la cum te vor primi cu brațele deschise toate, iar Vama Veche va muri de gelozie.

O iubești totuși. Simți că o înșeli cu celelalte. Dar nici nu poți să o mai vezi sau să auzi de ea fără sa plângi sau sa suferi, vărsând lacrimi fierbinți în Marea Neagră.
Îți faci alte planuri, chiar uiți de ea o lună.
Îți transpiră fruntea cu alta și te gândești cum îți sufla cu vântul ei și cum te înconjura cu umbră, dragoste și atenție. Sarea transpirației se unește cu sarea lacrimilor și a mării.
Vrei să o vezi, dar îți e rușine de ce vor zice cei din sat. Te resemnezi. Te înfurie toată situația.
Îți cauți alte preocupări, dar îți revine în minte. Te îmbie. Dar te doare.
Poate încă mă iubește…

Anul acesta ne revedem și ne dăm o nouă șansă.
Pura Vida Vama Veche, povestea merge mai departe.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *